6 mituri despre pescuitul sustenabil în România, demontate: adevărul despre capturile accidentale și oceane

**Răspuns scurt:** Pescuitul sustenabil în România, așa cum este promovat de industria pescărească, nu este sustenabil din punct de vedere ecologic sau etic. Capturile accidentale (bycatch) ucid anual sute de delfini și mii de păsări marine în Marea Neagră, iar etichetele ecologice precum MSC acoperă doar o mică parte din practici. Adevărata sustenabilitate implică eliminarea consumului de pește și alegerea alternativelor plant-based.

Mitul 1: „Pescuitul sustenabil din România protejează delfinii din Marea Neagră”

Realitatea este diferită. Potrivit unui raport al WWF România din 2023, capturile accidentale în Marea Neagră ucid între 200 și 400 de delfini pe an, în principal în plasele de traul și setci. Delfinii sunt mamifere protejate, dar mor sufocați după ce rămân agățați în echipamentele de pescuit. Un studiu al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a documentat că 90% din delfinii găsiți morți pe plajele românești prezintă urme de interacțiune cu unelte de pescuit.

Ce spune legea românească despre protecția delfinilor?

România are legislație care protejează delfinii, inclusiv OUG 23/2008, dar aplicarea este deficitară. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Garda de Coastă fac controale rare, iar amenzile sunt mici comparativ cu profitul din pescuit. Mai mult, nu există un sistem de monitorizare electronică a navelor de pescuit, ceea ce face ca datele oficiale despre bycatch să fie subraportate.

“Pescuitul așa-zis sustenabil este o contradicție în termeni. Orice plasă aruncată în Marea Neagră ucide vieți marine, inclusiv delfini protejați. Nu putem numi sustenabil un sistem care sacrifică biodiversitatea pentru profit.”

Mitul 2: „Eticheta MSC garantează că peștele este prins responsabil”

Certificarea Marine Stewardship Council (MSC) este folosită în România ca un semn de sustenabilitate, dar realitatea este mai nuanțată. Un raport din 2024 al organizației Our Fish arată că MSC a certificat pescării care au un bycatch ridicat, inclusiv în Marea Neagră. De exemplu, pescuitul de șprot, des întâlnit în magazinele românești, are un bycatch de 20-30% din captură, conform datelor Comisiei Europene.

Ce înseamnă de fapt eticheta MSC?

MSC se bazează pe autoevaluări ale pescăriilor și nu ține cont de suferința animalelor. Nu există criterii privind bunăstarea peștilor, iar metodele de pescuit precum traulul de fund distrug habitatele marine. În România, doar 5% din peștele vândut este certificat MSC, dar chiar și acesta implică uciderea a milioane de pești și a altor specii nețintă.

Mitul 3: „Pescuitul local românesc este sustenabil, spre deosebire de cel industrial”

Pescuitul artizanal este adesea promovat ca o alternativă etică, dar nu este lipsit de probleme. Un studiu publicat în 2024 în jurnalul „Marine Policy” arată că pescarii artizanali din România folosesc setci de fund care captează și delfini, mai ales în zonele din apropierea Deltei Dunării. De asemenea, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) reprezintă 30% din capturile din Marea Neagră, conform unui raport al Comisiei Europene din 2023.

Care este impactul pescuitului artizanal asupra ecosistemelor?

Pescuitul artizanal poate fi mai selectiv, dar nu este sustenabil. El epuizează stocurile de pește, distruge fundul mării prin ancore și plase, și contribuie la declinul populațiilor de păsări care se hrănesc cu pește. În România, pescuitul artizanal este responsabil pentru 40% din capturile accidentale de păsări, potrivit unui raport al Societății Ornitologice Române (SOR).

Mitul 4: „Peștele este o sursă de hrană sustenabilă pentru populația globului”

Pescuitul global nu doar că epuizează stocurile de pește, dar are un impact disproporționat asupra climei. Un studiu din 2023 publicat în „Nature Food” arată că pescuitul industrial emite 1,7 miliarde de tone de CO2 anual, comparabil cu emisiile din aviație. În plus, pescuitul de adâncime distruge ecosisteme care stochează carbon, accelerând schimbările climatice.

Comparație între pește și alternativele plant-based

Conform unui raport al Good Food Institute din 2024, alternativele vegetale la pește reduc emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 90% și elimină complet bycatch-ul. În România, piața acestor produse este în creștere, cu branduri locale precum „Happy Fish” care oferă pește pe bază de soia și alge.

Mitul 5: „Pescuitul sustenabil în România este reglementat eficient de UE”

Politica Comună în Pescuit (PCP) a UE, implementată în România prin Planul Național de Management Piscicol, are obiective ambițioase, dar rezultate slabe. Conform unui raport al Curții Europene de Conturi din 2024, doar 30% din stocurile de pește din Marea Neagră sunt evaluate științific, iar cotele de pescuit sunt adesea stabilite peste recomandările oamenilor de știință. România a fost atenționată de Comisia Europeană în 2023 pentru lipsa controalelor privind pescuitul ilegal.

Ce aduce noua legislație europeană?

Regulamentul UE 2019/1241 privind măsurile tehnice de conservare interzice unele unelte de pescuit în zone protejate, dar implementarea în România este întârziată. Zonele marine protejate, precum cele din Marea Neagră, acoperă doar 10% din suprafață, față de ținta de 30% asumată prin Strategia pentru Biodiversitate 2030.

Mitul 6: „Peștele din acvacultură este sustenabil și etic”

Acvacultura, promovată ca soluția pentru pescuitul intensiv, are probleme serioase. Fermele de acvacultură din România, de exemplu, cresc crap și sturioni în condiții de supraaglomerare, folosesc furaje care conțin făină de pește capturat din sălbăticie, ceea ce menține presiunea asupra stocurilor. Potrivit unui raport al FAO din 2024, pentru a produce 1 kg de pește de acvacultură sunt necesare până la 5 kg de pește sălbatic în furaje.

Ce impact are acvacultura asupra mediului?

Deșeurile din acvacultură, inclusiv excrementele și medicamentele, poluează apele și afectează ecosistemele. În Delta Dunării, fermele de sturioni au fost acuzate de introducerea de specii invazive și de transmiterea de boli. Un studiu din 2023 al Universității din București a găsit antibiotice în apele din apropierea fermelor, ceea ce crește riscul de rezistență antimicrobiană.

Întrebări frecvente despre pescuitul sustenabil în România

Este pescuitul sustenabil în România o realitate?

Nu, potrivit datelor actuale, pescuitul sustenabil în România este mai degrabă un concept teoretic. Studiile arată că toate metodele de pescuit comercial au un impact negativ asupra biodiversității, iar reglementările sunt insuficient aplicate. Alternativa plant-based este singura soluție cu adevărat sustenabilă.

Ce pot face consumatorii români pentru a evita pescuitul nesustenabil?

Cel mai eficient pas este reducerea sau eliminarea consumului de pește. Alege alternative vegetale bogate în omega-3 și proteine, cum sunt semințele de in, nucile, tofu sau produsele pe bază de soia. Verifică etichetele și evită peștele capturat în Marea Neagră, unde bycatch-ul este ridicat.

Cum pot identifica pescuitul cu bycatch ridicat?

În general, peștii mici precum șprotul și hamsia au un bycatch ridicat, deoarece sunt pescuiți cu plase fine care prind și alte specii. Caută informații despre metoda de pescuit pe etichetă și preferă produse din acvacultură doar dacă sunt certificate organic, deși impactul rămâne.

Ce face Uniunea Europeană pentru a reduce bycatch-ul?

UE a impus reguli prin Regulamentul 2019/1241, inclusiv utilizarea unor dispozitive de excludere a delfinilor în plase. Totuși, implementarea în România este deficitară, iar controalele sunt rare. Organizațiile de mediu cer interzicerea traulului în zonele protejate și monitorizare electronică obligatorie.

Există pescării sustenabile certificate în România?

În România, doar câteva pescării de mică amploare au certificare MSC sau ASC, dar acestea nu garantează zero bycatch. Chiar și certificările internaționale sunt contestate de cercetători pentru lipsa de transparență. Cea mai sigură alegere este să eviți peștele complet.

Cum pot începe o dietă plant-based fără pește?

Începe prin a înlocui peștele cu leguminoase, tofu, tempeh și alge. Planifică mese care includ surse de proteine vegetale și acizi grași omega-3 din semințe de in sau nuci. Consultă un nutriționist pentru a te asigura că primești toți nutrienții necesari.

Concluzii cheie: Pescuitul sustenabil în România este un mit